Conferinţe şi Seminare în Moldova
Conferinţa Internaţională “Cartografierea - între cadrul geografic şi codurile culturii”
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Moldova În colaborare cu:
- Academia de Ştiinţe din Moldova,
- Academia Română - Institutul de Geografie,
- Academia de Ştiinţe din Austria,
- Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru,
- Universitatea de Stat din Moldova,
- Universitatea de Stat Tiraspol,
- Universitatea Tehnică din Moldova,
- Universitatea “Al. I. Cuza” din Iaşi,
- Trimetrica,
- Asociaţia de Geografie şi Etnologie din Moldova
Vă invită să participaţi şi să contribiuţi la organizarea:
Conferinţei Internaţionale “Cartografierea - între cadrul geografic şi codurile culturii”.
TEMATICĂ
În cadrul conferinţei ne propunem să abordăm o serie de subiecte cum ar fi:
- Cartografia ca ştiinţă aplicativă şi interdisciplinară
- Apariţia şi evoluţia hărţilor, realizări cartografice în spaţiul românesc şi Sud-Est European
- Areale, regiuni şi limite din perspectiva studiilor interdisciplinare. Frontiere naturale şi culturale, limite reale şi imaginare, existente şi create;
- Harta şi atlasele ca rezultat ştiinţific şi ca sursă a cercetărilor;
- Specificul cartografiei în diferite discipline. Interferenţe ştiinţifice;
- Etnicitatea: regionare, continuitate şi limite, interferenţe şi specific, cultura materială şi spirituală, reflectate prin cartografiere;
- Cartografia ca artă, complimentare cartografico-heraldică, simbolism al reprezentărilor;
- Instrumente de lucru, tradiţionale şi moderne, de la hărţi clasice la Sisteme Informaţionale Geografice;
- Hărţile şi muzeografia: patrimoniul cartografic reflectat în colecţii muzeale, instituţionale şi particulare
- Harta ca reper al cercetărilor detaliate şi studiilor de caz în diversele ştiinţe.
Vă lansăm invitaţia să vă implicaţi în organizarea conferinţei prin:
- participarea cu comunicări ştiinţifice;
- prezentarea diverselor materiale şi proiecte cartografice.
De asemenea vă puteţi implica în calitate de co-organizator, prin susţinerea materială şi logistică a conferinţei.
LOCAŢIE:
Conferinţa va avea loc în perioada 3-4 noiembrie 2010,
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Str. M. Kogălniceanu 82, Chişinău, Moldova
Limbile de lucru: Română, Engleză, Rusă.
Nu se percepe taxă de participare. Lucrările conferinţei vor fi publicate în volum.
PROGRAM
2 noiembrie
Sosirea participanţilor (România, Austria, Ucraina)
Vizitarea Expoziţiei Hărţi istorico-etnografice (Moldova, spaţiul românesc şi sud-estul Europei) MNEIN
3 noiembrie
Aplicaţie de teren în Transnistria
Tiraspol, Bender, Chiţcani
Delegaţiile din străinătate
Se pot alătura toţi cei interesaţi, costurile de transport fiind asigurate de fiecare personal.
4 noiembrie
h. 10 – 17.30
- Comunicări ştiinţifice
- Prezentarea revistei Geopolitica (Bucureşti)
- Prezentarea publicaţiilor: MNEIN, Academia Română, Academia de Ştiinţe din Austria
- Discuţii şi masa rotundă
- Încheierea Expoziţiei internaţionale Hărţi istorico-etnografice(Moldova, spaţiul românesc, SE Europei)
- Înmânarea diplomelor de participare
ARGUMENT
- Reprezentarea spaţială a fenomenelor naturale şi socio-umane este de o importanţă deosebită pentru majoritatea ştiinţelor actuale. Concepţiile regionării, arealităţii, limite şi interferenţe, aspecte cantitative şi calitative, spaţii reale şi imaginare, toate pot fi reprezentate prin intermediul cartografiei.
- Hărţile sunt un rezultat al cercetărilor minuţioase, precum ele însăşi reprezintă o sursă de documentare şi cercetare care îşi păstrează valoarea ştiinţifică, iar deseori şi artistică sau de utilitate practică, indiferent de timpul realizării lor.
- Spaţiul înconjurător, de la cea mai elementară percepţie umană a mediului de abitare până la conceperea unor sistematizări globale, poate fi cel mai bine reprezentat prin intermediul cartografiei. Plecînd de la imaginarea teritorială văzută în antichitate, până la imaginea fidelă a tuturor componentelor spaţiale din prezent, care pot fi completate cu orice fel de reprezantări ale realităţilor existente pe Terra, multitudinea acestora sporind, iar procedeele şi metodele avansând odată cu progresul tehnologic. De la primele semne de orientare din neolitic şi până la internetul vremurilor noastre, verbul a şti se conjugă şi prin hartă, în micro şi macro cosmos.
- Harta răspunde unei străvechi necesităţi umane, aceea de a ne localiza în spaţiu – de a ne defini locul ocupat şi de a prezenta cadrul natural şi socio-uman în care se desfăşoară toate procesele şi fenomenele.
- Harta merge mână în mână cu aventura cunoaşterii şi este un element definitoriu al civilizaţiei umane, al clipelor de graţie, dar şi al marilor tragedii. A exista pe o hartă înseamnă bucuria şi mândria identităţii, cursul firesc al naşterii, existenţei şi afirmării unei naţiuni. Şi nimic nu defineşte mai dramatic o catastrofă naturală sau ororile războiului aşa cum face sintagma „ a şterge de pe hartă”. După cum a nu figura pe nici o hartă este echivalentul enigmei, al marilor întrebări, al misterelor, dar şi al provocărilor.
- Hărţile reprezintă porţi între real şi imaginar, intre obiectiv si subiectiv. Realizând o hartă, concentrăm un mini-univers tridimensional într-unul bidimensional şi înscriem acolo nu doar repere reci si obiectiv calculate, ci si impresii subiective. Citind o hartă, încercăm să ne imaginăm cea de-a treia dimensiune, codurile si culorile în repere şi peisaje, încercăm să ne însuşim impresiile realizatorului şi uneori chiar să le trăim.
- Reprezentarea realităţii în hărţi nu diferă cu nimic de reprezentarea în artă; impulsul de a controla aspectele realităţii. Este un demers în care îşi dau mâna: tradiţia şi creativitatea, datele ştiinţifice - proprii epocii sau şcolii care provine dar şi cele simbolice - idei şi fantezii şi, nu în ultimul rând impactul dorit să îl aibă asupra contemporanilor.
- Harta este un amalgam între ceea ce numim ştiinţă sau cunoştinţe ştiinţifice şi interacţiunea lor cu religia, politicul şi arta. Mijloacele tehnice cu care pământul este măsurat şi explorat dă doar una din dimensiunile hărţilor - progresul geografic. Divinităţile, elementele naturale precum apa, focul, aerul, monştrii, alegorii diverse îşi dau în mod constant întâlnire în hartă şi exprimă mult mai mult decât geografie. Cele mai frumoase şi bogate reprezentării cartografice nu sunt obligatoriu şi cele mai exacte. Mai mult, cu cât creşte acurateţea ştiinţifică, hărţile pierd din frumuseţe şi comlexitate estetică. Harta răspunde impulsului uman de a picta lumea, abilitatea de a înţelege şi stăpâni mediul înconjurător. Poate puterea este unul dintre motivele cele mai grăitoare care stau la baza alcătuirii hărşilor; fie puterea stăpânitoare care modelează istoria şi caracteristicile lumii, fie puterea religioasă, fie cea lumească- cucerire, comerţ, navigaţie, fie puterea ştiinţifică- hărţi cosmice, subterane, geologice, seismice sau subagvatice. De cele mai multe ori aceste teme se exprimă nestingherit în hărţi şi dau amprenta intelectuală a timpului lor.
Conferinţe şi Seminare Internaţionale
26-28 Octombrie 2010 în Roma, Italia va avea loc Conferinţa Utilizatorilor Esri (EMEA 2010).
Conferinţa anuală reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente pentru specialiştii GIS, care doresc să facă cunoştinţă cu ultimele tendinţe şi evoluţii în domeniul Sistemelor Informaţionale Geografice (GIS), să participe la sesiunile informaţionale şi a prezentările tehnice.
Organizatorii conferinţei au prezentat cele mai bune practici şi dezvoltări ale utilizatorilor ArcGIS în cadrul expoziţiei proiectelor GIS şi a Sistemelor Informaţionale.
Mai multe detalii despre agenda Conferinţei puteţi afla
aici.
Pentru a se înregistra la Conferinţă, contactaţi specialistul nostru la numărul de telefon 876-240 sau adresa electronică
info@trimetrica.com (cu tema “EMEA 2010”)
Citeşte mai mult...
Instrumentele analizei riscurilor la asigurarea de diverse calamitati naturale
Republica Moldova ar trebui sa aiba, ca si SUA sau Europa, o lege cu privire la asigurarea de inundatii.
Stocarea datelor se face intr-un mod arbitrar, fara un sistem bine pus la punct.
Fie ca se adevereste teoria "incalzirii globale", fie ca s-au intetit calamitatile naturale in ultimul timp, dar frecventa lor din ultimii patru ani (seceta din 2007, inundatiile din 2008 si 2010) ar trebui sa scoata in evidenta imperativul cautarii unor solutii complexe de protectie impotriva unor asemenea riscuri. Astfel, una din aceste solutii o poate oferi asigurarea care, deja de mai bine de cateva decenii, este implementata cu succes in tarile dezvoltate. Spre exemplu, in SUA, Legea cu privire la asigurarea de inundatii a fost adoptata in 1968. Un sistem similar de protectie sociala exista deja si in UE, iar recent si Romania a introdus asigurarea obligatorie a locuintei impotriva dezastrelor naturale prin Legea nr.260 din 2008.
In acest context, as dori sa abordez o intrebare mai tehnica, care tine de capacitatile institutionale si tehnologice ale industriei de asigurari din Republica Moldova de a fi la inaltimea standardelor internationale in evaluarea riscurilor date. Aceasta tine in primul rand de implementarea unor modele actuare de evaluare a riscurilor bazate pe tehnologiile geo-informationale, care sunt aplicate cu succes de mult timp in statele cu o industrie de asigurari dezvoltata si desigur de reasiguratorii care ofera o protectie in acest sens, cum ar fi MUNICH Re si altii.
Sistem Informational Geografic (SIG) - un factor important pentru industria de asigurari din Moldova
Tinand cont de noutatea relativa a fenomenului de sistem geo-informational in tara noastra, iar pentru sectorul de asigurari, in care inca n-a patruns, fiind o necunoscuta, as incepe cu a da o definitie simpla a cea ce s-ar numi sistem geografic informational. Este bine cunoscut faptul ca majoritatea informatiei contine aspecte geografice (de locatie), astfel aparand necesitatea prelucrarii acesteia si extragerea elementelor importante pentru luarea deciziilor. In final, Sistem Geografic Informational poate fi descris ca o totalitate a bazelor de date structurate intr-un mod special pentru a optimiza procesul de analiza, examinare si luare a deciziilor.
Scopul aplicarii
Este o practica uzuala a companiilor de asigurari sa colecteze informatii despre locatia unui obiect al asigurarii inainte de a determina cotatia si a emite polita de asigurare. Aceasta se refera la un sir de clase de asigurari cum ar fi: asigurarile de incendiu, inundatii, cutremur si alte calamitati naturale, asigurari de bunuri. Chiar si politele de asigurare obligatorie de raspundere civila auto interna (RCA) contin atat adresa asiguratorului, care a emis polita si poarta raspunderea respectiva, cat si adresa asiguratului, precum si informatii utile pentru tot felul de analize din punct de vedere al asiguratorilor (analiza vanzarilor, dispersia clientilor etc.).
Deja reglementarile Comisiei Nationale a Pietei Financiare referitoare la stabilirea primei de asigurare de baza si valoarea coeficientilor de rectificare aferenti asigurarii obligatorii de raspundere civila auto interna si externa, aprobate prin Hotararea nr. 53/5 din 31.10.2008, prevad aplicarea coeficientului de rectificare stabilit in functie de teritoriul de utilizare a autovehiculului, respectiv, utilizand informatia geografica.
Cu toate acestea, gradul de utilizare a informatiei colectate lasa mult de dorit, incepand cu faptul ca stocarea datelor se face intr-un mod arbitrar, fara un sistem bine pus la punct. Pe de alta parte, exista o necesitate vitala pentru ca in orice moment managementul, actuarii companiilor sa poata accesa, prelucra si analiza informatia privind cluster-ele de clienti si obiectele asigurate (adica concentrarea riscurilor) sau privind depasirea nivelurilor acceptabile de subscriere pentru riscurile date. Spre exemplu, in SUA exista si se mentine baza de date geografica care ofera vizualizarea riscurilor agregate si a daunelor survenite in aspect teritorial la nivelul intregii tari. Sisteme informationale similare sunt implementate si in majoritatea statelor membre UE.
Deja s-a raspandit fenomenul de creare a bazelor de date geo-informationale care ar cuprinde riscurile acoperite si ar permite modelarea efectelor de acumulare a riscurilor, pentru o mai mare precizie in procesul stabilirii primelor de asigurare. Aceasta permite localizarea portofoliului subscris, precum si a daunelor survenite, cu descrierea impactului lor social si economic. Drept consecinta, un astfel de sistem reflecta cu o mai mare exactitate probabilitatea survenirii riscurilor si, respectiv, stabileste bazele pentru determinarea unei prime de asigurare optimale.
De asemenea sisteme dispun majoritatea reasiguratorilor importanti, care deja de mai multi ani isi perfectioneaza metodologia de evaluare a riscurilor prin introducerea SIG. Un model clasic de acest gen il reprezinta Sistemul NATHAN al MUNICH Re.
Acesta din urma deserveste circa 5.000 de companii de asigurari, din 160 de state ale lumii.
Sistemul dat are o categorie speciala de clasificare a riscurilor din punct de vedere geografic. Din el putem vedea gradul expunerii la diverse cataclisme naturale si procentul de teritoriu cuprins de acestea. Cu toate acestea, locatia exacta a partii de teritoriu supusa riscului este determinata cu exactitate in Sistemul NATHAN doar pentru America de Nord (SUA si Canada) si in circa 20 de state din UE, unde astfel de baze de date au fost dezvoltate. Chiar daca acest procent este determinat si pentru Republica Moldova, amplasarea geografica a riscului ramane in responsabilitatea companiilor locale. Spre exemplu, la analiza riscurilor de inundatii si de inghet, o mare importanta o are modelul de elevare a terenului cu precizie inalta.
Este de prisos mentiunea ca, odata cu sporirea gradului de precizie a localizarii riscurilor, vor fi si alte cerinte pentru negocierea unor conditii mai favorabile de reasigurare si in special cu astfel de companii ca MUNICH Re, care au implementat si dezvolta modele de evaluarea a riscurilor bazate pe sisteme informationale geografice.
Riscurile agricole
O importanta deosebita o au sistemele geografice informationale in asigurarea bunurilor agricole, incepand cu localizarea terenurilor asigurate si suprapunerea acestora cu tipurile de riscuri raspandite in acea zona si pana la vizualizarea productivitatii culturilor agricole in aspect geografic si monitorizarea evolutiei in timp si spatiu a acestor indicatori. Astfel de baze de date deja sunt compilate si mentinute in Republica Moldova de diverse institutii si companii private, care, fiind transpuse intr-un sistem informational, pot prezenta instrumente eficiente in activitatea companiilor de asigurari ce subscriu riscurile agricole. O etapa mai avansata in utilizarea acestor date este alcatuirea modelelor actuare de formare a primelor de asigurari in dependenta de interactiunea factorilor multipli, cum ar fi: structura solului, regimul de temperaturi, istoria cultivarii diverselor culturi in zona asigurata, precum si alti parametri. Modelul prezinta si un aspect managerial al implementarii sistemelor geografice informationale, scotand in evidenta eficienta redarii informatiei, si un aspect teritorial, ambele fiind posibile in cadrul SIG, ultimul oferind posibilitatea intelegerii intr-un timp restrans a informatiei statistice prezentate, ceea ce nu poate fi obtinut adesea in cazul prezentarii informatiei sub forma tabulara.
Marketing si dezvoltarea retelelor de vanzari
Un sistem informational geografic reprezinta si un instrument perfect pentru integrarea operationala a activitatilor diverselor subdiviziuni ale companiilor de asigurari, inclusiv organizarea activitatii de marketing si de promovare a vanzarilor.
Incepand cu vizualizarea distributiei portofoliului riscurilor in dependenta de numarul de asigurati pe fiecare clasa de asigurari, determinarea locatiunii optime pentru amplasarea filialei sau a punctului de vanzari si pana la segmentarea pietei dupa diverse criterii, cum ar fi: profitabilitatea, capacitatea de plata a clientilor, varsta etc.
Experienta tarilor dezvoltate arata ca managerii, actuarii si underwriterii companiilor de asigurari percep integrarea sistemului informational geografic ca fiind una naturala in sistemul informational si in procesele de business existente si ca permite o transparenta mai mare in administrarea daunelor si subscrierea riscurilor.
Tinand cont de specializarea tot mai adanca ce are loc in prezent in cadrul diverselor subdiviziuni ale companiilor de asigurari, odata cu dezvoltarea acestora si marirea capacitatii lor, se reliefeaza necesitatea tot mai acuta de a gasi o solutie ce ar uni eforturile tuturor segmentelor si ar oferi o privire generala asupra portofoliului in intregime si a evolutiei in timp si spatiu a activitatii intreprinderii.
Principalele beneficii ale unui astfel de sistem informational se materializeaza printr-o intelegere mai profunda de catre managerii superiori a proceselor de business in intregime si a dezvoltarii lor dinamice, un management al riscului mai eficient si control asupra acumularii acestuia, un sistem informational mai aproape de realitate, bazat pe procese geo-informationale.
Eugeniu HRISTEV
